Acasa | Familie | Cum să-l fac să nu mai plângă? Greșelile mele ca părinte și cum le-am depășit

Cum să-l fac să nu mai plângă? Greșelile mele ca părinte și cum le-am depășit

 SHARE  

Adaugat in 7 februarie 2018

Cum să-l fac să nu mai plângă? Greșelile mele ca părinte și cum le-am depășit

Bebelus. Foto: Photoxpress

Ca să nu mai plângă copilul am fost în stare să-i aduc luna de pe cer. Credeam că este dependent de acel ceva. De fapt, am înțeles mai târziu, era vorba despre dependența mea de liniște.

Copiii plâng și plâng mult, mai ales în primul an de viață. Am știut această teorie încă de la bun început, însă practica a fost cea care mi-a dat bătăi de cap. Auzisem de la prieteni, de la mama și de la alții care au mai crescut copii, că bebelușii se exprimă doar prin plâns. Orice nevoie a lor și-o strigă prin plâns. Logic și normal. Însă au fost momente multe, și probabil vă regăsiți și voi în poveste, în care copilul părea să aibă toate nevoile satisfăcute și totuși plângea. Îmi repetam mereu că nu plânge fără motiv, că sigur există ceva ce-l deranjează și dacă găsesc acel ceva, sigur se va liniști. Nu găseam acel ceva și ajungeam să stau cu copiii în brațe și câte două ore. Se linișteau și apoi începeau iar să plângă căci li se făcea foame. Neștiind ce să fac în multe dintre situații, chiar și la al doilea copil când se presupunea că am ceva experiență, am ales calea mai ușoară și anume aceea de a le oferi niște obiecte și a le instaura niște obiceiuri care mai târziu aveau să-mi facă mie rău. Iată ce am făcut pentru a nu mai plânge copiii:

Suzeta, una dintre greșelile aplicate ca să nu mai plângă

Să spunem că la primul copil nu știam ce e de făcut și am ales să-i dau suzeta. Chiar și medicul mi-a spus că are uneori nevoie de acest obiect pentru a se liniști, dar m-a avertizat să nu-i dau suzeta la somn, căci cu greu va mai scăpa de ea. Și dacă scapă greu, ce?, m-am gândit eu, doar nu o să stea cu suzeta în gură până la 10 ani. Dacă pe el îl liniștește, foarte bine, să o folosească cât timp îl ajută. Pe la 5-6 luni, a început să se trezească din oră în oră pentru că noaptea îi scăpa suzeta din gură și nu era capabil să și-o găsească singur. Atunci m-am jurat că dacă voi avea al doilea copil, acesta nu va ști că există acest obiect. Sigur că da! După o lună de plânsete de nou născut nu știam cum să-i dau suzeta mai repede celui de-al doilea bebeluș. Amândoi au folosit acest obiect până aproape de 3 ani și mi se părea că nu voi mai scăpa niciodată de „păcat”. A fost de ajuns, la fiecare dintre ei, să iau decizia că nu mai vreau suzetă în casă, mai ales că nici nu puteau să vorbească bine din cauză că o țineau permanent în gură și, în momentul în care cu frică am decis să rupem pisica în două, am scăpat în mai puțin de trei zile de suzete. Ceea ce credeam eu că e o dependență pentru copiii mei, era de fapt o dependență a mea de liniște căci în numai 3 zile lucrurile au revenit la normal. A fost nevoie doar de puțin curaj, determinare și răbdare din partea mea, în prima și a doua zi.

Legănatul, altă  greșeală a mea ca părinte

Tot ca să doarmă, pentru că suzeta nu era de ajuns, am ajuns să-mi legăn pe picioare primul copil. Uneori, noaptea, pentru că nu reușea să adoarmă, îl legănam pe picioare și adormeam așa cu el, iar după două, trei ore, nu-mi mai simțeam picioarele. Am promis că pe al doilea copil nu-l voi mai legăna. Și nu l-am legănat pe picioare. L-am legănat în brațe, fără să realizez la început că va crește și îmi va fi tot mai greu. Ajunsesem să-l plimb în brațe și câte o oră ca să adoarmă, iar coloana mea a cedat în final. Din nou, am avut nevoie de curaj și răbdare ca să îi scap de acest obicei prost. A fost nevoie doar de câteva zile în care copiii au fost destul de obosiți ca să adoarmă singuri, fără a mai fi legănați și așa am scăpat și de acest obicei dăunător pentru mine.

Co-sleeping-ul, obiceiul de care am scăpat cel mai greu

Acum câteva săptămâni, dacă mă întreba cineva, aș fi jurat că vor mai trece mulți ani până ce voi reuși să plec din patul copiilor și să mă reîntorc în patul conjugal. Am început să dorm cu ei încă de când erau bebeluși pentru că am observat că dorm foarte liniștiți lângă mine și astfel nu ne mai trezeam nici unul noaptea. De atunci au trecut mai bine de șase ani. Ca să scăpăm de acest obicei a fost nevoie de puțină imaginație din partea mea de a crea o poveste frumoasă legată de Moș Crăciun care și-ar dori ca ei să fie spiridușii lui ce-l vor ajuta pe el, Moșul, să le facă un cadou frumos părinților, acela de a dormi împreună. Apoi, am mai avut nevoie de multă răbdare și duhul blândeții pentru a răspunde tuturor solicitărilor copiilor de a mai trece încă o dată prin camera lor pentru o îmbrățișare sau un pupic sau pentru a-mi spune ceva foarte important. Sunt multe zile de când ei adorm singuri și seara și la prânz de parcă fac asta dintotdeauna.



Autor: Totul despre mame
 


 SHARE :  Trimite pe mail
CITESTE MAI MULTE DESPRE

8640 citiri

6 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Smart Story

Iarina Taban: Copiii din centrele de plasament sunt ai nostri, ai tuturor, sunt minunati si merita sansa de a creste frumos

Iarina Taban: Copiii din centrele de plasament sunt ai nostri, ai tuturor, sunt minunati si merita sansa de a creste frumos

Copiii din centrele de plasament, care au trecut de cele mai multe ori prin traume multiple, au nevoie in primul rand de atentie, intelegere si afectiune. Cadourile duse de Craciun sau de Paste ajuta, dar nu sunt nici pe departe suficiente. Iarina Taban, fondator si Director Executiv Ajungem Mari , ne-a povestit ce putem face pentru a-i ajuta pe acesti copii pe termen mai lung si ce satisfactii au voluntarii implicati in proiect.

Articolul tau

Atingătorii

Atingătorii

Nu mai ştiu câţi ani aveam, probabil până-n zece, când m-am dus pentru prima oară cu mama la ştrandul oraşului. Am foarte, foarte puţine amintiri din copilărie, dar din acea zi îmi amintesc cu mare claritate cum bătea soarele peste acea curte nu foarte mare de pe malul Dunării, cât de aglomerat era bazinul în care am intrat, puţin timidă, pentru că nu ştiam să înot, şi cum mi-a băgat mâna în slip acel bărbat în toată firea care s-a oferit să mă înveţe, deşi nimeni nu i-o ceruse.

Articolul tau

O experienta de viata

O experienta de viata

M-am nascut in comunism. Acum mai bine de 45 de ani, intr-o familie perfect adaptata la „double thinking“.

Relatii

De ce sunt infidele femeile?

De ce sunt infidele femeile?

Din 1990 rata femeilor căsătorite care au raportat că au fost infidele a crescut cu 40%, în timp ce rata bărbaților a rămas aceeași, notează psihanalista Esther Perel, autoarea cartii State of Affairs: Rethinking Infidelity, scrie cnn.com .

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Părinții fac sex foarte rar? O problemă care trebuie rezolvată

Părinții fac sex foarte rar? O problemă care trebuie rezolvată

„Într-o zi, la postul de radio la care am o emisiune a sunat Jake”, spune pe pshycholytoday.com Laurie J. Watson, specialist în probleme sexuale și lector la Universitatea Duke. „Bărbatul mi-a spus că în ultimul trimestru de sarcină al soției nu au avut relații sexuale. Apoi, după nașterea fetiței lor, s-a întâmplat de doar trei ori – pe fugă și de mântuială”. O altă ascultătoare s-a plâns în cadrul aceleași emisiuni că, după nașterea primului lor copil, soțul ei și-a pierdut interesul pentru sex. „Preferă să muncească peste program și jocul cu copiii a înlocuit joaca în pat. Ce pot face?”.

Articolul tau

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Chiar dacă-mi făcusem ceva filme de groază în minte înainte a veni în Florida (rezultat, desigur, al filmelor şi documentarelor în care cineva te împuşcă în cap când mergi după pâine), am descoperit repede că mă simt mult mai în siguranţă decât mă aşteptam; ba chiar, în mod ciudat, chiar mai în siguranţă decât în Iaşi. Dar asta până nu demult, când cinci indivizi.... Dar mai bine să încep cu începutul.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.