Acasa | Familie | Nu ne intelegem acasa. Ce e de facut?

Nu ne intelegem acasa. Ce e de facut?

 SHARE  

Adaugat in 17 februarie 2010

Nu ne intelegem acasa. Ce e de facut?

Adriana Titieni / Foto: Arhiva personala

Sotul tau e nervos si tipa la tine. Tu ii raspunzi pe masura. Copilul se uita la voi. Iti suna familiar? Poate ti-ai propus de multe ori sa reactionezi altfel data viitoare, dar nu ai reusit sa te stapanesti si ati repetat amandoi scenariul nefericit de data trecuta.

Psihologul Monica Reu, invitata emisiunii "Parinti ascultatori", iti sugereaza o modalitate de a invata sa comunici non-violent acasa.

Monica Reu: Intentia comunicarii non-violente este aceea ca nevoile tuturor celor implicati intr-o situatie de comunicare si intr-un conflict sa fie indeplinite. Desigur, nimeni nu poate garanta ca vor exista mai putine conflicte in viata noastra. Insa prin comunicarea non-violenta vom dispune de o unealta prin care vom putea rezolva aceste conflicte in favoarea tuturor.

Adriana Titieni: Toata lumea va castiga.

M.R.: Da. Este posibil, am experimentat acest lucru, l-am vazut aplicat de altii, deci da, se intampla. Comunicarea non-violenta nu este o utopie.

A: Sigur. Eu te cred pe cuvant si as vrea sa pornim cu tema noastra de astazi.

M.R.: As vrea sa incep prin a aminti ce este comunicarea non-violenta. Comunicarea non-violenta este un model de comunicare dezvoltat de doctorul in psihologie Marshall Rosenberg prin anii 64' si are ca scop crearea si mentinerea uneri relatii de calitate. Acesta este scopul comunicarii non-violente.

A: O relatie de calitate. Ne-am saturat de aceasta umilinta la care suntem supusi zi de zi.

M.R.: Si poate cel mai dureros este atunci cand aceste probleme intervin acolo unde sufletul nostru este investit 100%, si anume in familie, in relatia cu partenerul de viata, cu copilul nostru, cu parintii nostri si de ce nu, in relatia cu noi insine. Si de aici vom vedea ca din comunicarea cu noi insine pornesc toate problemele pe care le avem in comunicarea cu ceilalti.

Premisa de la care porneste comunicarea non-violenta este ca fiecare actiune pe care o intreprindem are ca scop implinirea unor nevoi. La nivelul nevoilor nu exista niciodata conflicte. Conflictele dintre oameni apar numai la nivelul strategiilor.

As vrea sa dau un exemplu: toata lumea are nevoie de hrana, dar unii dintre noi suntem vegetarieni, altii carnivori, parintii isi doresc pentru copii sa manance legume, acestia vor fast-food. Asadar, conflictul apare la nivelul strategiei, nu al nevoii.

Este foarte important sa identificam, sa recunoastem nevoia altcuiva, fara sa fim neaparat de acord cu strategia pe care persoana respectiva a ales-o pentru implinirea acelei nevoi. Dar din momentul in care identificam nevoia celuilalt intr-o situatie de comunicare sau de conflcit, suntem pe un teren comun unde putem accesa resurse, unde putem gasi strategii care sa implineasca atat nevoile mele, cat si nevoile tale.

A: Ce e de facut in cazul conflictelor dintre adultii din familie, conflicte care n-ar trebui sa-i implice pe copii, dar care ii afecteaza totusi foarte mult. Ce ar trebui sa facem pentru a solutiona constructiv conflictele care apar?

M.R.:Avem conflicte pentru ca suntem fiinte diferite, gandim diferit, avem opinii diferite si este firesc si chiar viata ar fi monotona daca nu ar exista conflicte. Insa avem un instrument cu ajutorul caruia aceste conflicte ne pot apropia si nu indeparta. De multe ori nu evaluam cu exactitate ce consecinte provoaca un conflict asupra copilului nostru.

A: Este adevarat. Nu facem acest lucru si avem senzatia ca problemele noastre nu ajung la copiii nostri, ca nu inteleg pentru ca sunt prea mici.

M.R.: Una din marile nevoi ale copilului este aceea de siguranta, de a sti ca in familia lui este armonie, de a trai intr-un mediu plin de iubire si vedem copii care vor sa contribuie tot mai mult la fericirea parintilor.

A: Care ar fi metoda sau care ar fi primele lucruri pe care doi parinti care intra in conflict ar trebui sa le faca in asa fel incat copilul sa nu se mai considere vinovat pentru tensiunile din familie? Sa nu mai caute altundeva un mediu de sprijin, ci sa gasesca un mediu de sprijin in propria familie.

M.R.: De foarte multe ori, copii fac ceea ce vad acasa. Lucrurile la care asista in familie le vor lua cu ei si le vor pune in aplicare in propriile actiuni. Eu i-as incuraja in primul rand pe parinti sa aplice aceasta metoda a comunicarii non-violenta in conflictele dintre ei. Este de ajuns ca unul singur implicat intr-o situatie de comunicare sa cunoasca principiile comunicarii non-violente, pentru ca in momentul in care le cunoaste, isi poate da seama care este nevoia neimplinita a celuilat. In momentul in care exista o situatie de conflict inseamna ca undeva exista nevoi neimplinite.

A: Vom invata cum sa detectam nevoile neimplinite ale partenerilor nostri de viata chiar daca ei nu sunt cunoscatori ai comunicarii non-violente.

M.R.: Metoda iti permite ca in spatele actiunilor celorlalti sa le descoperi sentimentele si nevoile, astfel incat sa nu mai asculti cuvintele persoanei respective, ci sa asculti la un nivel mult mai profund. Ce incearca aceasta persoana sa exprime, care sunt nevoile ei, sentimentele ei. Intr-un conflict, de cele mai multe ori se ridica glasul. Aceasta este o strategie. O persoana care ridica glasul simte nevoia sa fie ascultata, sa fie inteleasa. Este o strategie foarte proasta, deoarece nu obtinem rezultatul dorit. Alegem de foarte multe ori strategii nepotrivite, dar in spatele acestor strategii eu pot sa identific nevoia. O persoana care identifica in sine faptul ca isi doreste sa fie inteleasa si auzita nu va mai alege a doua oara aceeasi strategie. Cea mai pretioasa educatie pe care le-o putem da copiilor nostri este sa-si identifice nevoile.

A: Noi intram in conflict pentru ca avem anumite nevoi. Nevoile nu sunt satisfacute, fie ca sunt de ordin superior, fie ca sunt de ordin inferior, si partenerul meu de viata in loc sa discute, incepe sa urle la mine. Ce pas trebuie sa faca celalalt care, sa zicem, cunoaste aceasta tehnica a comunicarii non-violente?

M.R.: Persoana care cunoaste principiile comunicarii non-violente iese din situatia respectiva. Nu se lasa antrenata in conflict, pentru ca in momentul in care deprinzi niste notiuni de comunicare non-violenta, iti dai seama cand o situatie ajuta sau nu. De foarte multe ori, conflictul se situeaza la nivelul "cine are dreptate" si care dintre noi este mai puternic. Se va spune "eu renunt". Asta nu inseamna ca acel conflict este rezolvat. Dar intotdeauna cand ajungi sa constrangi pe cineva sa faca ceva prin diferite metode, vei plati mai tarziu. Asadar, persoana iese din situatie.

A: Ai spus ca ne poti da un exemplu edificator, un motiv de conflict intr-un cuplu. Care e acesta?

M.R.: Mi se pare un exemplu tipic, insa a fost primul caz in care eu am putut contribui. A venit la mine un cuplu in care partenerii aveau probleme de etichetare. Sotia din acel cuplu il etichetase pe sotul ei ca fiind o persoana care nu o ajuta, nu o sprijina, si i-am cerut sa faca o observatie foarte clara. Am reusit sa ajungem la aceasta observatie, si anume ca sotul nu o ajuta cu treburile casnice si din acest motiv el era etichetat drept o persoana care nu contribuie la binele familiei. Pentru mine, aceasta este o strategie, si atunci am facut pasul urmator si am incercat sa identificam nevoile care se aflau in spatele acestei situatii. Si am intrebat-o: "chiar ai nevoie de suport? De sprijinul sotului tau la curatenia casei?" Dupa ce a stat sa se gandeasca mai bine, a raspuns ca "nu". Si atunci am incercat sa identificam impreuna nevoia care sta la baza acestei probleme, iar raspunsul ei a fost acela ca "imi doresc sa facem lucruri impreuna si de la inceputul relatiei sotul lucra din ce in ce mai mult, dar situatia s-a schimbat odata cu venirea unui copil".Vreau sa atrag atentia asupra faptului ca este foarte important sa identificam adevaratele nevoi, pentru ca de foarte multe ori conflictele apar din cauza faptului ca noi confundam nevoia cu strategia.

A: Monica ne va ajuta sa identificam modalitatile prin care ne putem obiectiva, ne putem extrage din conflict si identifica nevoile celui sau celor din fata noastra. Ne va invata mai ales sa nu confundam strategia cu nevoia. Cum putem face toate lucrurile acestea?

M.R.: In momentul in care suntem intr-o situatie de conflict in care amandoi tipam, oricine poate prezice ca acea situatie nu va avea un final satisfacator pentru ambele parti, astfel incat daca una dintre parti cunoaste comunicarea non-violenta, poate iesi din situatia respectiva. Ma refer la renuntarea la strategia respectiva de a tipa ca reactie la tipetele celuilalt. Din pacate, a tipa unul la altul nu ne asigura ca persoana din fata noastra ne intelege, nici macar faptul ca ne aude, pentru ca de multe ori mintea noastra este concentrata asupra a ceea ce avem de spus si nu a ceea ce ai si tu de spus.

In comunicarea non-violenta vom incerca sa coboram cea mai lunga distanta din lume, si anume aceea de la minte la inima. Este foarte important ca intr-o situatie de conflict, cineva implicat in conflictul respectiv sa reuseasca sa faca acest pas alaturi si sa coboare de la nivelul judecatilor si etichetarilor la nivelul sufletului, la ceea ce se intampla la nivel emotional, atat in cazul meu, cat si in cazul celuilalt. De foarte multe ori cand cineva tipa, pot fi sigura ca este oarecum desprins sau nu este in stransa legatura cu nevoile sale. Este foarte bine sa ne desprindem putin si sa empatizam. Din punctul de vedere al comunicarii non-violente, empatia inseamna sa faci un pas catre a vedea realitatea din unghiul celuilalt de vedere si de a-i vedea nevoile. Este o munca continua, este un proces pe care il pui in practica zi de zi si o iei de la capat zi de zi. In momentul in care ajungi la acea calitate a legaturii, nu se compara cu nimic altceva. Toate strategiile si conflictele se rezolva de la sine. Insa este nevoie de multa dorinta din partea cuiva.

A: Cum facem diferenta dintre strategii si nevoi?

M.R.: Intr-o situatie de conflict este foarte importanta acordarea empatiei. In situatia de care vorbim noi, avem doi adulti, mama si tata. Amandoi se cearta in fata copilului, care este implicat fie ca vrem, fie ca nu vrem, si care simte cu siguranta ca ceva se intampla. Ca adulti, putem identifica nevoie noastre neimplinite care au dus la producerea acestui conflict. Daca identificam nevoile, avem un punct comun de la care putem porni si putem ajunge impreuna la o situatie de cooperare.Toate persoanele implicate in conflict au nevoie de empatie si de a sti care e nevoia celuilalt.

A:  Sa zicem ca exista conflicte pe care nu stim sa le mediem deoarece nu cunoastem comunicarea non-violenta. Ce facem cu copilul care participa la conflict, activ sau inactiv, si care se simte vinovat? Ar trebui parintii sa-i explice? Si cum sa o faca? Cum sa-i invatam pe copiii nostri sa empatizeze cu noi?

M.R.: In primul rand, mi se pare periculos sa identificam cuvantul "copil" cu o fiinta inferioara, si as vrea sa atrag atentia asupra faptului ca de foarte multe ori cand spunem copil, spunem automat si mai putin respect, si mai putina intelegere. Este un lucru extrem de periculos, pentru ca nu reusim in momentul acela sa vedem latura umana, sa vedem adevaratele nevoi ale copilului nostru, aceleasi nevoi pe care le avem si noi. In legatura cu a fi ascultat sau nu de catre copil, am invatat in timpul practicii mele in comunicarea non-violenta ca exista un principiu foarte simplu. Atunci cand o persoana nu te asculta, nu te asculta pentru ca mai intai isi doreste ca ea sa fie ascultata. Asadar, in momentul in care copilul meu nu empatizeaza cu mine, pot sa fiu mai mult ca sigur, ca parinte, ca isi doreste mai intai sa primeasca el empatie, astfel incat incerc sa caut mai intai eu, ca adult, care sunt nevoile care il impiedica pe copilul meu sa faca ceea ce ii cer. Voi observa o schimbare absolut dramatica. Atunci cand persoana respectiva se va simti pe deplin acceptata, respectata, inteleasa, va avea mai multa disponibilitate sa faca ceea ce ii cer.

A: Ce ar mai fi de spus, ca o concluzie?

M.R.: Comunicarea dintre noi ar fi mult mai satisfacatoare, mult mai luminoasa si cu efecte mult mai benefice asupra fiecaruia dintre noi daca am invata sa ne ascultam nevoile si nu am vorbi doar prin intermediul a ceea ce credem despre ceilalti, adica prin intermediul judecatilor si etichetarilor.Comunicarea non-violenta nu inseamna ca vor aparea mai putine conflicte, inseamna doar ca vom invata sa le gestionam altfel si sa ajungem la un deznodamant care sa fie benefic pentru toata lumea. Cuvintele sunt necesare in procesul de comunicare. Comunicarea non-violenta incearca sa foloseasca cuvintele drept punti intre oameni.

Interviu realizat de Adriana Titieni in cadrul emisiunii „Parinti ascultatori” de la Itsy Bitsy.ro



Autor:
 


 SHARE :  Trimite pe mail
monica reuparintiitsy bitsyadriana titienimamatata CITESTE MAI MULTE DESPRE

4890 citiri

0 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Good to know

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Mulți părinți nu vor să devina emoționali în fața copiilor. Este bine sa procedezi asa sau ar trebui sa ii spui copilului ca ti-e frica de paianjeni sau ca esti furios din cauza jobului? În timp ce tema este complexă, din studii reies câteva răspunsuri clare, conform theconversation .

Good to know

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu a executat astazi, de la ora 10.00, zborul de evaluare pentru obținerea calificării de instructor de zbor pe aeronava IAR 99 devenind, astfel, prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție.

Familie

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

În curând, se împlinesc 14 ani de când tatăl meu a murit. S-a întâmplat brusc și, oarecum, neașteptat. Nu mai era chiar tânăr și nici cu sănătatea nu stătea prea bine. Era însă, în ciuda problemelor de sănătate, într-o formă foarte bună. S-a dus așa cum și-a dorit: ”mâncat bine, dormit bine, dimineața sculat mort”.

Relatii

 Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Noi considerăm că tinerii au parte de mai mult sex decât au în realitate, iar bărbații au viziune distorsionata asupra vieții sexuale a femeilor tinere, conform unui nou studiu.

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.