Smart Woman

Spre pranz caldura a devenit sufocanta, dar traim in Romania iar asta nu mai este de mult o noutate. Cand am ajuns la vama, a realizat prietenul nostru - soferul, in aceasta ocazie - ca avea expirata asigurarea. Nu voiam sa ne intoarcem, asa ca ne-am luat inima in dinti si am falsificat hartia. Mai exact, am scos toate pixurile gasite prin genti, le-am incercat sa vedem care are pasta cea mai apropiata de culoarea care aparea pe asigurare si am adaugat un 1 in fata datei limita. Am multumit lui Dumnezeu ca am putut face asta si apoi am stat cu inima cat un purice pana am trecut de control.

Am iesit din tara pe la vama Russe si am ajuns in Balcic undeva in jurul ore 13. Auzisem de Castelul Reginei Maria, dar nu imi imaginasem exact cat de mirifice ii pot fi gradinile. Desigur, nu arata ca un taram luxuriant demn de 1001 de nopti, dar reflecta o simplitate aparte, fermecatoare. Terasele din piatra alba urcau si coboarau, urmand linia lor caderi de apa ce formeaza iazuri. Pe caldura care ne inconjura, umbra copaciilor parea divina. Trecand parca de la un climat la altul, am admirat gradina de cactusi imensi, multi plini de flori. Am trecut prin terasa cu trandafiri de unde se putea privi in voie marea, am zabovit sub copacii impresionanti.

Dupa cum ne asteptam, nu eram singurii romani din zona. Se auzea atat de des limba noastra incat parea ca am fi in continuare pe pamant romanesc. La un moment dat am trecut pe langa un iaz cu nuferi. In el erau aruncati banuti, probabil fiecare ducand cu el o dorinta. Ne-am asezat pe o bancuta, la umbra, de unde puteam admira florile. Si am putut "admira" o familie care a inceput sa culeaga banutii. Parintii isi incurajau cu aplomb copii in timp ce acestia, destul de dolofani si rumeni, se chinuiau in tot felul de pozitii sa adune tot ce prind fara sa pice in apa. Am rasuflat usurata in momentul in care am realizat ca sunt bulgari.

Ne-am mai plimbat o vreme prin gradini si prin incaperile neinchipuit de mici pentru un castel. Totul denota modestie, simplitate dar si eleganta. Am mers sa mancam apoi la o terasa de pe faleza, unde puteam servi peste si sa privim valurile de sub noi in acelasi timp. Preturile maricele, fara a fi exagerate, ne-au adus aminte ca si privelistea se plateste. Mai greu ne-am inteles cu chelnerul, comunicarea cerand din partea ambelor tabere o mostra de imaginatie si inventivitate. Intr-un final, stradaniile ne-au fost incununate de succes - sau mai bine zis au fost incununate de mancare. Asteptarea a meritat.

Insa nu am putut sa facem baie la Balcic, erau prea multe stanci in apa si nivelul era prea adanc la mal pentru unii dintre noi care nu ne intelegem prea bine cu inotul. Ne-am urcat in masina si ne-am indreptat spre Albena. Am gasit o bucata de plaja mai lejera, apa calda fara alge, nisip fin si gunoaie ceva mai putine decat la noi, doar ici si colo. Am stat cateva ore la plaja, pana a inceput sa se insereze. Ne-am mai plimbat putin prin targul lor de suveniruri, am apreciat ceramica, dupa care am luat-o inapoi spre tara. Dupa orele facute pe drum la venire si cele de la intoarcere, probabil ca daca ar fi avut dinti, fundul m-ar fi injurat printre ei de la atata stat jos.

Nota redactiei: Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata.

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a modera materialele primite si de a le publica sub aceasta rezerva.