Acasa | Articolul tau | "Simt ca n-am viata in mine ... doar supravietuiesc. Simt ca ma mint." Asa arata existenta mea inainte sa invat cum sa imi fac curat in...

"Simt ca n-am viata in mine ... doar supravietuiesc. Simt ca ma mint." Asa arata existenta mea inainte sa invat cum sa imi fac curat in ea

 SHARE  

Adaugat in 4 mai 2011

Cum alegi sa traiesti? / Foto: Photoxpress.com

Am zece sedinte de coaching. Au trecut doua luni. Cred ca pot sa afirm ca am inteles si pot sa explic, din proprie experienta, ce este coachingul. Au aparut si rezultate. As putea sa va povestesc si despre ele, insa las experienta si "insight"-urile sa vorbeasca in locul meu.

Am inceput coachingul. Prima tema a fost sa aduc la zi tot ce tine de viata mea, sa fac ordine, curat, peste tot, prin toate cotloanele vietii mele.

M-am apucat cu inversunare de asta. Stiam ca, la cel mai mic semn de slabiciune, ma va coplesi volumul a tot ce "adunasem". A tinut doua saptamani tot acest efort sustinut. Apoi, in una din serile in care ma plimbam, bucurandu-ma de ger si de zapada, am avut sentimentul ca mi s-a golit mintea. Era "gol" si mi-a cazut o fisa. Am inteles expresia "mi-a cazut fisa", la propriu, pentru ca mi-a atras atentia ecoul :)

Am colorat un pic exprimarea, dar sentimentul se apropie mult de ce am descris. Primul "insight" a fost ca folosesc gresit mintea pe post de arhiva in care adun informatii. Rolul ei e altul: este o antena care capteaza din neant, tot ce are legatura sau este o solutie pentru preocuparile mele din acel moment. Si asta a fost tot. BUF!!

Nu era un "call to action", ci doar o informare. Un clopotel care zicea: tine cont de asta. Buuuuun ....

A doua zi ma trezesc ca scriu o nota pe Facebook. Nu am note personale acolo. De obicei, copiez lucruri care imi plac, de la altii si le trec la note. Acolo raman stocate. Pe wall le pierd din vedere in cateva zile. E un eseu despre "scuzemie". Descrie scurt, clar si concis starea pe care o aveam in momentul in care am inceput coachingul. "Simt ca explodez. Simt ca viata a luat-o razna. Simt ca ma tarai de ieri catre maine si astazi nu exista. Simt ca n-am viata in mine ... doar supravietuiesc. Simt ca ma mint. Simt ca urasc pe toata lumea si nu reusesc sa ma integrez niciunde."

Timpul trece. Au fost doua luni grele. Coachingul nu e simplu, daca alegi sa-l faci serios. Si eu, de data asta (am mai avut incercari), m-am comportat ca un partener pentru antrenor. Mi-am facut toate temele. Nu am intarziat nici un minut la sedinte pe cale le avem pe Skype. Am fost acolo 100% pentru obiectivele pe care mi le-am stabilit.

Aseara am avut ragazul sa stau cu mine si am scris asta despre cine sunt in acest moment. Conectarea cu sine este prima din cele trei valori pe care le-am identificat ca fiind importante pentru mine. Celelalte doua sunt dragostea si autoinvatarea.

Am invatat ca, daca ma raportez la aceste valori in ceea ce fac, starea mea este una de impacare/ liniste/ seninatate. Iar asta nu tine cont de starea celor din jur, de multumirea/ nemultumirea oamenilor vis a vis de mine, de circumstantele din viata mea.

Dau un exemplu, un pic fortat, pentru a fi evident: daca una dintre nevoile cuiva ar fi "curatenia" (sufleteasca, a casei, a hainelor etc.), statul intr-un mediu insalubru si alaturi de oameni mincinosi ar insemna un mare chin pentru sufletul acelui om. Nemultumirea e a sufletului si NU un simplu "discomfort". Ii afecteaza starea psihica. E necesar sa faca ceva pentru a-si implini aceasta nevoie.

Primul lucru, clar, este sa constietizeze ca are aceste nevoi. De cele mai multe ori, problemele se agraveaza pentru ca nu stim sau ignoram valorile fundamentale ale sufletului nostru (doua-trei), de la un anumit moment. Ele se pot schimba la intervale mai mari sau mai mici de timp. Dar, pentru un timp dat, exista anumite valori foarte clare.

Apoi, este necesar sa dezvolte anumite obiceiuri zilnice/ saptamanale/ lunare care sa implineasca acea nevoie. Daca nu ne "hranim" nevoile de baza, ajungem intr-un punct de secatuire. Asa ca, in acesta perioada a vietii mele, e necesar ca prin ceea ce fac/ cum fac/ cu cine fac, sa pot sa pastrez conectarea cu mine. Nu stiu sa explic ce inseamna asta. Stiu doar ca imi face rau atunci cand o pierd. Mai este necesar ca, prin ceea ce fac/ cum fac/ cu cine fac, sa pot sa-i privesc pe oameni cu dragoste (empatie, intelegere, compasiune) si pe mine la fel.

Autoinvatarea ia multe forme: de la dezvoltarea mea personala, pana la a invata lucruri noi si a le impartasi cu ceilalti. Asta imi permite sa-mi pastrez echilibrul interior.

Lucrurile s-au simplificat. Surprinzator! Orice ma pregatesc sa fac (de la lucruri foarte simple: unde mananc?, ce lucrez?, cu cine ma intalnesc?, cat stau?) ... revenind, legat de orice ma pregatesc sa fac, ma intreb: imi implineste acest lucru una dintre cele trei nevoi?
- Daca da, tot inainte.
- Daca nu, NU renunt pur si simplu. Ma intreb: e important acest lucru pentru mine? Ce se intampla si care sunt consecintele daca nu il fac?
- Daca nu e important sau sunt ok cu consecintele, e simplu. Renunt. Anunt. Sunt libera! :))
- Daca este important si NU vreau sa renunt la el, ma intreb: cum as putea sa fac acest lucru in alt fel, asa incat sa fiu in armonie cu mine? Ma intreb: daca altcineva ar face acest lucru altfel, cum l-ar face? :) Si apare o idee/posibilitate. Apar doua idei - trei - cinci ... din ce alta perspectiva pot sa ma mai uit la lucruri? Constat ca sunt intr-un camp de variante, nu mai ma simt constransa si pot sa aleg.

Acest mod de lucru, pentru mine inseamna sa fiu responsabila de "ce seman", ca sa pot sa fiu OK cu "ce culeg". Inainte, alegerea nu era atat de clara si la indemana mea. Cumva procesul se intampla fara mine - alegeam prin non-alegere - iar la final eram nefericita cu "roadele care mi-au picat in brate".

Coachingul este pentru mine primul lucru care a functionat dupa un interval de patru ani de diverse alte practici/ cursuri de dezvoltare personala. E prima data cand pot sa impartasesc o experienta de transformare. Shiftul a durat o secunda, insa este rezultatul a doua luni de munca constanta cu mine. Ii multumesc antrenoarei care a stat in conversatie si atunci cand, vorba populara, "trebuia sa-mi scoata cuvintele cu clestele", atat de blocata eram de limitele in care am crescut.

Aici e blogul Ramonei Lacatus, antrenoarea mea. Sunt incantata ca pot sa impartasesc aceste rezultate (atentie: implineste una dintre valorile mele), ca un semn de recunoastere pentru ea si un mod de a suna un clopotel pentru cei care s-au regasit in povestea mea. Voi cand ati avut ultima oara experienta ca v-ati transformat si care a fost "shift"-ul?

Nota redactiei: Acest material a fost primit la rubrica “Articolul tau”.

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata.

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a modera materialele primite si de a le publica sub aceasta rezerva.

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a alege, de a edita si de a transforma o parte dintre comentariile postate de cititori (ca raspuns la articolele de pe site) in materiale de sine statatoare

* Pentru a evita confuziile si a pastra coerenta discutiei va rugam sa postati folosind un singur nume / ID in cadrul aceluiasi articol

Redactia SW isi rezerva dreptul de a sterge sau edita mesajele ce contin atacuri la persoana, insulte sau cuvinte licentioase



Autor: Stefania Monica Croitoru
 


 SHARE :  Trimite pe mail
mainexperientaviatacoachingramona lacatusexperoenta de transformare CITESTE MAI MULTE DESPRE

10021 citiri

179 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Good to know

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Mulți părinți nu vor să devina emoționali în fața copiilor. Este bine sa procedezi asa sau ar trebui sa ii spui copilului ca ti-e frica de paianjeni sau ca esti furios din cauza jobului? În timp ce tema este complexă, din studii reies câteva răspunsuri clare, conform theconversation .

Good to know

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu a executat astazi, de la ora 10.00, zborul de evaluare pentru obținerea calificării de instructor de zbor pe aeronava IAR 99 devenind, astfel, prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție.

Familie

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

În curând, se împlinesc 14 ani de când tatăl meu a murit. S-a întâmplat brusc și, oarecum, neașteptat. Nu mai era chiar tânăr și nici cu sănătatea nu stătea prea bine. Era însă, în ciuda problemelor de sănătate, într-o formă foarte bună. S-a dus așa cum și-a dorit: ”mâncat bine, dormit bine, dimineața sculat mort”.

Relatii

 Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Noi considerăm că tinerii au parte de mai mult sex decât au în realitate, iar bărbații au viziune distorsionata asupra vieții sexuale a femeilor tinere, conform unui nou studiu.

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.