Acasa | | Subtila si vizibila depresie

Subtila si vizibila depresie

 SHARE  

Adaugat in 7 februarie 2011

Subtila si vizibila depresie

Ce este si ce nu este depresia / Foto: Reuters

Depresia este adesea luata fie in deradere, fie prea “in serios”. Sunt oameni care recurg prea usor la cuvantul “depresiv” pentru a-i eticheta pe cei care au cateva zile proaste, in timp ce persoane cu depresie sunt catalogate ca fiind egoiste si rasfatate. Adriana Titieni a discutat cu Diana Stanculeanu, psihoterapeut specializat in terapii cognitiv comportamentale, despre ce este si ce nu este depresia.

Adriana Titieni: Cat de grava e depresia? Pentru ca observam ca acest cuvant a intrat deja in uzul vocabularului nostru - ne trezim de foarte multe ori spunand despre noi insine ca suntem depresivi.

Diana Stanculeanu: Depresia difera mult de starile depresive, pentru ca aceasta ar fi terminologia corecta pentru ceea ce numim in limbaj uzual “zile proaste”, de care avem parte cu totii. Fie ca nu ne-am odihnit bine noaptea, avem o sarcina de munca de care nu avem chef sa ne apucam, ne-am certat cu sotul sau ne-au suparat copiii, nu ne sta bine fusta sau ploua afara, cu totii avem motive - mai mult sau mai putin relevante pentru ceilalti, dar relevante pentru noi - pentru a avea din cand in cand zile proaste, zile in care simtim ca nimic nu are rost, nu avem chef de nimic, ne simtim iritabili, ne vine poate sa plangem fara niciun fel de motiv. Totusi, depresia ca problema de sanatate inseamna mult mai mult decat o zi sau cateva zile proaste. Depresia inseamna deja o perioada de timp - saptamani sau luni – in care lucrurile par sa mearga prost, nimic nu pare sa ne mai bucure, lucrurile care odinioara ne interesau foarte tare si-au pierdut orice urma de interes in ochii nostri, fie nu dormim prea bine, fie dormim prea mult (insomnia sau hipersomnia sunt simptome frecvente in depresie), ni se modifica regimul alimentar (fie nu mai avem pofta de mancare, fie mancam prea mult, nesanatos, neregulat), totul pare sa-si piarda sensul, experimentam foarte des “lipsa de speranta” – nu doar ca nu mai simtim bucuria zilei de maine, dar nu mai vedem sensul si utilitatea zilei de maine; totul pare greu, neinteresant si fara sens. Atunci cand aceste ganduri nu impiedica sau nu blocheaza functionarea noastra de zi cu zi inseamna ca sunt ganduri pe fond de oboseala, pe fond de zile proaste, de perioada dificila, de stres sporit, perioade prin care trecem cu totii si e firesc, pentru ca viata nu e nici pe departe perfecta.

Vorbim insa de depresie in momentul in care, pe fondul acestor ganduri, nu ma mai dau jos din pat dimineata sau ma duc la serviciu si ma holbez la calculatorul din fata mea ore intregi, fara sa leg doua propozitii cu sens, sau anulez intalnirile cu prietenii in oras sau ma cert din orice cu partenerul de cuplu si totul imi pare enervant sau ajung sa nu mai am chef nici de copilul meu. Depresia trebuie luata in serios, pentru ca avem avertismente de la Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), potrivit careia unul din patru adulti va face un episod depresiv la un moment dat in viata. Cu alte cuvinte, frecventa cu care intalnim sau vom intalni aceasta boala in jurul nostru este foarte mare.

Mai mult, avand in minte aceste cifre si familia traditionala europeana, ne putem astepta ca in fiecare familie din Romania sa avem, la un moment dat, o persoana diagnosticata cu depresie, ceea ce sporeste riscul de depresie pentru copiii din acea familie. Un copil care creste cu un parinte cu depresie are de doua ori mai multe sanse sa faca si el depresie, la un moment dat, pentru ca este experienta unei relatii parinte-copil in care deprivarea emotionala este “la ea acasa”. Un parinte cu depresie nu are chef, timp, dispozitie, rabdare si toleranta cu copilul lui, dar asta nu pentru ca este o persoana rea, ci pentru ca ca este o persoana cu o problema de sanatate.

Uneori, persoanele cu depresie pot fi etichetate ca egoiste, atente mai degraba la nevoile lor, rasfatate, capricioase; foarte adesea, depresia trece ca fiind un moft. Sunt mituri despre aceasta problema, care din pacate ne impiedica sa o vedem, sa o identificam si sa o evaluam corect atunci cand ea apare.

De asemenea, tindem sa asociem stereotipic depresia cu tristetea, cu plansul, cu a sta in varful patului fara a face nimic, dar si comportamentele din zona irascibilului, agresivitatii verbale, din zona capriciozitatii si instabilitatii pot fi simptome de depresie. Asadar, depresivii nu sunt neaparat “cuminti” si retrasi, sau nu doar asa, ci sunt persoane care au toleranta foarte scazuta pentru orice, care pot fi scoase “de pe axa” foarte usor, de orice detaliu, orice schimbare; orice sarcina noua sau mesaj nou care nu intra in zona lor de predictibilitate ii irita, ii enerveaza, ii descurajeaza, ii face sa renunte.

Tot la nivel de imagine stereotipica asociem gresit instalarea depresiei cu evenimente de viata cu adevarat grave si cu un inalt nivel de stres pentru fiecare dintre noi – pierderea unui copil, pierderea unui partener de cuplu, pierderea unui loc de munca.

Depresia este uneori o problema de sanatate atat de subtila, perversa, incat se poate instala in viata noastra fara s-o putem asocia cu un incident care ar fi putut sa o declanseze evident. In plus, depresia se structureaza pe fondul unei stime de sine, a unei increderi in sine nu foarte ridicate, a unor mesaje despre sine nu foarte ok cu care adultul a iesit din copilarie. Depresia se structureaza, in esente, pe mesaje de genul “nu pot”, “nu stiu”, “nu sunt bun de nimic”, “nu sunt demn de a fi
valorizat, iubit, apreciat de cei din jur”.

In ciuda datelor OMS cu privire la depresie, pacientii clinici cu depresie nu sunt chiar atat de multi, dar persoanele cu depresie sunt langa noi, iar daca am fi un pic mai atenti la cei de langa noi, la colegii, prietenii, parintii nostri, am vedea destul de usor semnele depresiei. Nu este vorba doar de acea blazare cronica de tipul “nu mai am chef de nimic”; este vorba de foarte multi oameni nefericiti in jurul nostru, care fac fata cu foarte mare greutate unor sarcini de zi cu zi de intensitate si dificultate medii, care transforma orice intr-o catastrofa, carora orice, la un moment dat, li se pare ori greu de facut, ori extrem de neplacut de facut.

Adriana Titieni: Ce e de facut pentru o persoana cu depresie?

Diana Stanculeanu: In cazul in care o persoana este diagnosticata cu depresie de catre un psiholog sau un medic psihiatru pot fi mai multi pasi de interventie: terapie sau medicatie si terapie sau, in cazurile grave, spitalizare cu medicatie si terapie.

Adriana Titieni: Ce se poate face pentru a “combate” depresia?

Diana Stanculeanu: In foarte multe tari civilizate exista programe nationale care vizeaza sanatatea emotionala a populatiei si programe care promoveaza stiluri de viata echilibrate si sanatoase ar ajuta foarte mult. In primul rand, ne-ar constientiza cu privire la riscul si prezenta acestei boli in jurul nostru, ne-ar ajuta sa o identificam mai repede la cei din jurul nostru si poate chiar la noi insine, ne-ar arata care sunt valorile unei vieti sanatoase si ne-ar invata, poate, sa ne echilibram si sa ne armonizam sanatos la stilul acesta de viata rapid si tumultos care de multe ori o ia inaintea nevoilor noastre. In afara si in lipsa unor astfel de programe, putem incerca sa fim mai atenti la ce ne ni se intampla noua insine si celor de langa noi, partenerilor, copiilor, colegilor, oamenilor care ne sunt dragi, si sa decodificam altfel nervozitatea, tristetea si irascibilitatea celor din jur.



Autor: Itsy Bitsy
 


 SHARE :  Trimite pe mail

4139 citiri

4 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Good to know

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Mulți părinți nu vor să devina emoționali în fața copiilor. Este bine sa procedezi asa sau ar trebui sa ii spui copilului ca ti-e frica de paianjeni sau ca esti furios din cauza jobului? În timp ce tema este complexă, din studii reies câteva răspunsuri clare, conform theconversation .

Good to know

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu a executat astazi, de la ora 10.00, zborul de evaluare pentru obținerea calificării de instructor de zbor pe aeronava IAR 99 devenind, astfel, prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție.

Familie

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

În curând, se împlinesc 14 ani de când tatăl meu a murit. S-a întâmplat brusc și, oarecum, neașteptat. Nu mai era chiar tânăr și nici cu sănătatea nu stătea prea bine. Era însă, în ciuda problemelor de sănătate, într-o formă foarte bună. S-a dus așa cum și-a dorit: ”mâncat bine, dormit bine, dimineața sculat mort”.

Relatii

 Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Noi considerăm că tinerii au parte de mai mult sex decât au în realitate, iar bărbații au viziune distorsionata asupra vieții sexuale a femeilor tinere, conform unui nou studiu.

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.