Acasa | Articolul tau | Update: Sunt tata si am renuntat la slujba ca sa am grija de copil. As face orice pentru familia mea, cred ca as putea chiar sa nasc...

Update: Sunt tata si am renuntat la slujba ca sa am grija de copil. As face orice pentru familia mea, cred ca as putea chiar sa nasc

 SHARE  

Adaugat in 8 mai 2010

Update: Sunt tata si am renuntat la slujba ca sa am grija de copil. As face orice pentru familia mea, cred ca as putea chiar sa nasc

"Alaturi de familia mea ma simt un barbat implinit" / Foto: Agerpres

Copilul meu este deja marisor (10 ani) si nu se mai pune problema de maternitate. Totusi, am renuntat la slujba pe care o aveam (asiguram cam 75% din venitul familiei) si acum am un job partial, care ne asigura un trai decent (la jumatate din banii de dinainte), dar care imi permite sa fiu cu familia de 3 ori mai mult. Practic, daca inainte imi vedeam copilul o ora pe zi si multe weekend-uri eram ocupat, acum fac lectiile cu el, il duc aproape zilnic la sport, iesim la plimbare foarte des si TOATE weekend-urile suntem impreuna. Pentru mine, asta este definitia unei vieti implinite, e tot ce mi-am dorit.

Ma simt un barbat implinit si chiar daca prietenii mei isi permit vacante pe care eu nu mi le mai pot permite (gen Dubai), viata mea este, in general, aproape ca o vacanta. Recunosc insa ca nu este pentru oricine, adica genul de munca pe care il fac imi permite sa fiu foarte flexibil cu programul.

Ce vreau sa spun este urmatorul lucru: in Romania exista tendinta sa se transforme totul in “proiecte”, chestii planificate, bine analizate, prioritizate si privite din toate unghiurile. Prioritatile sunt adesea date de beneficii, de importanta etc. Eu cred ca asta duce, incet-incet, la o alienare sufleteasca. Am fost in situatia asta, dar cred ca m-am trezit la timp. Am fost intr-o situatie limita (un fel de cadere nervoasa) care m-a adus in situatia de a re-defini ce inseamna fericirea, bucuria de a trai. Am aflat de curand o istorioara faina asupra vietii, o s-o spun acum si poate unii o sa inteleaga.

Cica omului la nastere i se baga in cap (educatie) tot felul de chestii, printre care si aceea ca orice face trebuie sa aiba un sens, un beneficiu, iar acest beneficiu sa se masoare intr-un castig oarecare. Daca nu castigi nimic, mai bine nu fa. Si ajunge, incet incet, sa traiasca precum intr-o competitie, de fapt un sir de competitii pe care (i se spune) ca trebuie sa le castige. Traieste cu sentimentul ca realizeaza ceva, ca tot efortul lui urmeaza sa fie rasplatit in curand. Este o cursa nebuna in care fugim cu totii, cat putem de tare, si atunci cand depasim pe unul sau pe altul avem impresia ca suntem “mai in fata” si ca o sa primim premiul cel mare.

Si pe la 45-50 de ani omul oboseste un pic, si la un moment dat se opreste din cursa si se uita in jur. Pe margine sta un batranel, pe care il intreaba daca mai este mult pana la finish. Batranelul ii zambeste si-i spune ca nu exista asa ceva, ca viata nu este o intrecere, ci este o melodie. Adica, nu exista o recompensa la final, ci recompensa vine in fiecare clipa, asa cum vine bucuria pe care o asculti in timpul unei melodii.

Pe scurt, viata trebuie traita ca o melodie, si sa ne bucuram de ea in fiecare clipa, si nu ca o cursa in care alergam dupa un premiu care il vom primi la final. Nu exista premiu la final, doar amaraciunea ca am trait fara sa ascultam “melodia vietii”.

Hei, si nu sunt ipocrit, nu mai mult decat altii! Sotia si fiul meu sunt cel ma important lucru pentru mine si cred ca as face orice pentru ei. Cred ca as putea chiar sa nasc, desi as muri de frica. Am tot respectul pentru femei, cred ca dau in viata mult mai mult decat barbatii. O femeie care da nastere unui copil si il creste cu pricepere si daruire este cel mai frumos lucru din lume. Cuvantul “mama” este pentru mine cel mai frumos lucru din lume.

Daca poti, incearca sa fii mama, iti doresc din suflet sa simti bucuria asta. Ai nevoie de mult curaj si FOARTE mult noroc la nastere.

Update:

Sunt surprins sa vad postarea mea ca subiect pe Hotnews. N-am citit comentariile inca, inainte as face, totusi, o corectie la ideea din mesaj.

Am renuntat la o slujba care imi ocupa foarte mult timp, acum am alta care imi permite sa fiu mult (mai mult) cu familia. Si, desigur, imi aduc aportul la redresarea economiei… Nu recomand oricui sa faca ce am facut eu. Decat daca o simte ca pe o nevoie. Altfel s-ar putea sa regrete. Am si eu momente de indoiala, mai ales cand se intampla sa renunt la o dorinta din cauza ca nu imi mai permit.

Nu sugerez nimanui “sa stea cu copiii acasa”, in loc sa munceasca “pentru a scoate economia la liman”. Eu nu stau, muncesc destul de mult, dar am gasit o solutie (nu cred ca se aplica in general) de a fi flexibil. Si este probabil ca in 5-6 ani sa trebuiasca sa re-intru intr-o activitate mai intensa decat acum. Dar atunci copilul meu va fi mare, iar amintirile din copilaria lui vor fi in inima mea in fiecare clipa in care nu e cu mine.

NU cred ca sunt un model de urmat. In general nu cred in modele vii, cred ca un model trebuie sa fie perfect. Iisus este un model si mai am vreo doua, ale mele doar.

Dar cred ca anumite idei pot ajuta. Ideea pe care incerc sa o exprim in articol, si in care cred, este ca fericirea nu o gasesti alergand sa obtii mai mult decat ai. Si ca viata nu trebuie sa fie o alergare sau o lupta. Sau poate, daca vreau sa fie o lupta, atunci sa ma lupt cu neputintele si defectele mele. As avea destul de luptat, o viata intreaga.

Suna ca naiba, stiu, pentru ca tu care citesti te gandesti la creditul pe care il ai de platit sau la banii de care ai nevoie ca sa iti tii copilul la facultate. Pentru asa ceva chiar trebuie sa te straduiesti, sa iti faci datoria fata de cei care depind de tine. Dar, apropo de modelul meu personal, stiu pe cineva care a trait greu, cu copii multi, bani putini, dar care a trait viata frumos si cu bucurie. N-a avut niciodata bani, dar a avut mereu casa plina cu ai ei si, chiar cand au crescut, copiii au simtit casa ei ca fiind acasa. Stiu si cazuri in care parintii “s-au sacrificat” muncind din greu si lipsind mult de-acasa si in care relatia dintre ei si copii, acum ajunsi la maturitate, e rece, seaca.

Si un ultim lucru. Eu am luat decizia asta intr-un moment in care imi puteam permite (financiar vorbind). Nu faceti la fel ca mine fara sa va ganditi foarte bine daca puteti, daca va permiteti. Nu cred ca am facut un sacrificiu sau vreo vitejie si nu cred ca merit vreo lauda. Va pot spune ca familia mea castiga jumatate cat castiga inainte si, daca sotia mea nu gandea la fel ca mine (adica familia inainte de toate), acum as fi avut probleme serioase.

Va urez tuturor o viata cu cat mai putine regrete.

Nota Redactiei: Comentariul a fost trimis de Gabriel, la articolul "Eu vreau un copil, ea nu. Ce sa fac?" Actualizarea este preluata din comentariul trimis de Gabriel la articolul "Sunt tata si am renuntat la slujba ca sa am grija de copil. As face orice pentru familia mea, cred ca as putea chiar sa nasc"

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina.

*Redactia SW isi rezerva dreptul de a modera materialele primite si de a le publica sub aceasta rezerva.



Autor: Gabriel
 


 SHARE :  Trimite pe mail
copiiFamilietataparinte CITESTE MAI MULTE DESPRE

12761 citiri

110 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Good to know

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Plângi în fața copilului sau te ascunzi în baie? Să ascunzi emoțiile negative de copil sau să le exprimi? Studiile spun că există o cale de mijloc

Mulți părinți nu vor să devina emoționali în fața copiilor. Este bine sa procedezi asa sau ar trebui sa ii spui copilului ca ti-e frica de paianjeni sau ca esti furios din cauza jobului? În timp ce tema este complexă, din studii reies câteva răspunsuri clare, conform theconversation .

Good to know

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție

Căpitanul Andreea Oana Ardeleanu a executat astazi, de la ora 10.00, zborul de evaluare pentru obținerea calificării de instructor de zbor pe aeronava IAR 99 devenind, astfel, prima femeie pilot din Forțele Aeriene Române instructor pe avion echipat cu motor cu reacție.

Familie

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

„Tatăl meu a avut două familii. M-am născut când tatăl meu era încă în divorț de prima sa soție”

În curând, se împlinesc 14 ani de când tatăl meu a murit. S-a întâmplat brusc și, oarecum, neașteptat. Nu mai era chiar tânăr și nici cu sănătatea nu stătea prea bine. Era însă, în ciuda problemelor de sănătate, într-o formă foarte bună. S-a dus așa cum și-a dorit: ”mâncat bine, dormit bine, dimineața sculat mort”.

Relatii

 Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Oamenii au parte de mai puțin sex decat crezi

Noi considerăm că tinerii au parte de mai mult sex decât au în realitate, iar bărbații au viziune distorsionata asupra vieții sexuale a femeilor tinere, conform unui nou studiu.

Familie

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Generația lui ''am fost bătut când eram mic și uite că n-am nimic

Au trecut câteva zile de când niște femei au plecat pe lumea cealaltă lăsându-și copiii pe mâna cine știe cui pe lumea asta. Am urmărit cât am putut cazul Nicoletei Botan. Am dat drumul chiar și la televizor, cu ocazia asta. M-am uitat la știri! M-am uitat câteva zile.

Good to know

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii. Și dacă nici nu-i fac, e foarte bine

Există femei care nu-și doresc copii, dar nu au curajul să admită și să spună. Prietena mea o recunoaște: nu-i plac copiii, nu o emoționează obrăjorii bucălați și nici nu simte că viața ei e incompletă fără o pereche de mânuțe încolăcite în jurul gâtului.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.