Acasa | Articolul tau | Tata venea beat in fiecare noapte si ne teroriza pe toti. Pe la zece ani am inceput sa o intreb pe mama de ce nu divortam si nu plecam...

Tata venea beat in fiecare noapte si ne teroriza pe toti. Pe la zece ani am inceput sa o intreb pe mama de ce nu divortam si nu plecam

 SHARE  

Adaugat in 8 noiembrie 2010

Tata venea beat in fiecare noapte si ne teroriza pe toti. Pe la zece ani am inceput sa o intreb pe mama de ce nu divortam si nu plecam

Cand iti amintesti cu groaza de copilarie/ Foto: Photoxpress

Imi amintesc senzatia pe care am avut-o la finalul filmului “4luni, 3 saptamani, 2 zile”, la vederea imaginii socante a embrionului. “Ce noroc... Asta trebuia sa fiu eu, daca mama mea nu ar fi intarziat la vizita la abortionistul ilegal de pe scara X in orasul Y”.

Lista de asteptare era foarte lunga si cu greu (si cu spaga) putea cineva sa gaseasca un loc. Ce ghinion ca tocmai in ziua programarii a avut treaba la serviciu si nu a putut pleca. Ca apoi s-a pricopsit cu mine pe lumea asta si cel putin o data pe luna mi-a spus, de cum am inceput sa inteleg, ca pentru mine si-a sacrificat viata, ca nu vroia copil atunci,ca se pregatea sa-l paraseasca pe betivul si nebunul de taica-meu. Dar asa, cu copil, ce ar zice lumea, unde sa se duca? Nu a mai avut incotro si a trebuit sa stea. Sa stea sa munceasca, sa aduca bani in casa, sa-l tina pe taica-meu, pe mine, pe parintii lui taica-meu, si pe orice alte rude mai sarace care aveau nevoie de ceva.

Acum inteleg ca si-a gasit refugiul in martirizare, dar atunci n-am inteles. Pana la 6 ani am locuit eu, mama si tata intr-o camera, in casa bunicilor, eu cu mama in pat si tata pe fotoliu. El venea beat in fiecare noapte si teroriza pe toata lumea. Bunicii se inchideau cu lacatul in camera lor. Eu cu mama trebuia sa facem fata singure.

Mai tarziu ne-am mutat la bloc si atunci macar eu cu mama aveam camera noastra, dormitorul si el sufrageria. Toata copilaria am visat la camera mea cu patul meu, unde nimeni nu poate intra. Rutina de fiecare seara a continuat, din ce in ce mai rau, cu intentii din ce in ce mai clare impotriva mea, pe masura ce cresteam si ma transformam din copil in femeie.

Imi era o frica ingrozitoare de el. In comparatie cu mine parea imens, si urla niste cuvinte oribile catre mama si apoi, mai tarziu, catre mine. Si eu nu puteam face nimic. Visam cum l-as impinge pe scari sau i-as urla cuvinte urate inapoi, dar nu puteam. Nu conta ce facea si cum era, toata lumea spunea ca este tatal meu si trebuie sa-l accept si sa-l respect.

N-am inteles de ce niciodata, de cate ori ma uitam in ochii lui nu vedeam decat ura cand era beat si nimic, indiferenta, cand era treaz. Nu avea legatura cu un “tata”. Pe la zece ani am inceput sa o intreb pe mama de ce nu divortam si nu plecam. Raspunsul venea in cuvintele pe care le-am urat cel mai tare, toata viata: “Ei, unde sa mergem, n-am scapa de nebun, ar veni dupa noi si ne-ar face de ras!! Si apoi ce-ar zice lumea!”

Eu nu intelegeam cum e asta relevant si in secret speram ca intr-o zi cineva va veni si ma va lua departe. Aveam o matusa la Sibiu, sora lui taica-meu, ne vizita o data pe an, de Sfanta Marie. As fi vrut sa ma ia cu ea, dar aveau deja un copil..De altfel ma chinuia si constiinta, cum as putea sa o las pe mama, care a sacrificat totul pentru mine, ca nu a avut de ales.

Vina crestea pe zi ce trece, o simteam cum ma chinuia zi si noapte. Trebuia sa cresc mai repede, sa fac ceva extraordinar, si sa o salvez pe mama, si sa fac totul sa dispara, toata suferinta ei, ceva care sa stearga tot trecutul. Si ura crestea pe zi ce trecea, si a lui taica-meu pentru mine si a mea pentru el.

Pana intr-o zi de vara cand ma intorceam din tabara la mare. Nu era nimeni acasa, m-am bucurat. Insa apoi un vecin m-a anuntat sa sun la rude la Bucuresti ca mama e cu tata la spital, in operatie. Am sunat si mi-au zis ca are o tumoare la cap si e in operatie, dar probabil nu scapa. Mi-au zis sa nu ma duc si eu acolo, ca n-are rost, mai bine sa incep sa aranjez de inmormantare. Aveam 17 ani. Eu as fi vrut sa ma duc, poate aveam sansa sa imi spuna ca ii pare rau ca eu sa pot sa-l iert. In mai putin de o saptamana totul se sfarsise, inmormantare si tot.

Si de atunci incolo n-am mai fost aceeasi persoana, am inchis in mine durerea, si ura, si terorarea, si suferinta. Nimeni nu a inteles si nu s-a sinchisit de mine, si de ce mi se intampla. Mama nu putea, ea a ramas si mai socata. Parca ura si indiferenta lui taica-meu se citeau acum pe fata ei. Nimic din ce faceam nu era un motiv de bucurie pentru ea, si asa ca eu incercam si mai mult, pana cand nimic nu a mai contat nici pentru mine. Si am incercat si mai mult, si mai mult, pana cand in sfarsit, totul s-a oprit.

Anul trecut intregul meu organism s-a blocat si a refuzat sa mai functioneze. S-a intamplat dupa ce mi-am luat doctoratul de la o universitate americana si dupa ce l-am intalnit pe sotul meu. Am descoperit ca nu stiu cum sa fiu fericita si nu stiu cum sa traiesc fara teroare si suferinta. Si atunci am inteles ce i s-a intamplat si mamei mele. Am decis ca acum, aproape de varsta 30 de ani, e vremea sa incep sa traiesc pentru mine, ca inca mai am o sansa la fericire. Sansa pentru mama mea a fost pierduta de mult, ea a renuntat, iar eu nu am stiut sa vad.

Nota redactiei: Acest material a fost primit in cadrul concursului “CONCURS Articolul tau merita un premiu: saptamana aceasta am pus in joc o sticla de sampanie”. Intra pe pagina de Facebook SmartWoman.ro si acorda un “Like” articolului tau preferat.

Scrie-ne si tu pe adresa redactiei smartwoman[at]hotnews[dot]ro. Vezi aici regulamentul concursului. Noi vom trata cu toata atentia articolul tau si, daca il vei trata la fel, ii vom acorda prima pagina. Datele tale raman strict confidentiale, iar identitatea va fi protejata.

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a modera materialele primite si de a le publica sub aceasta rezerva.

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a alege, de a edita si de a transforma o parte dintre comentariile postate de cititori (ca raspuns la articolele de pe site) in materiale de sine statatoare

* Redactia SW isi rezerva dreptul de a sterge sau edita mesajele ce contin atacuri la persoana, insulte sau cuvinte licentioase



Autor: D.
 


 SHARE :  Trimite pe mail
mainFamiliemamacopilsotuniversitatedoctorat4 luni 3 saptamni 2 ziletatabortionist CITESTE MAI MULTE DESPRE

18022 citiri

104 comentarii

Participa la discutie. Citeste comentariile cititorilor si exprima-ti si tu parerea!
Adauga comentariu
Nume
Email
Website
Subiect
Comentariu
2000 caractere ramase
 
  Trimite

Articolul tau

Ou sont les neiges d'antan?

Ou sont les neiges d'antan?

A nins mult in cartier, am stat mult in casa si am ascultat radioul. Cu ochii pe geam, mi-am adus aminte de niste dupa-amiezi de iarna din copilaria mea mica la Magura, cand stateam in bluza si strampi si sosete de lana in pat la bunica in camera.

Carte si Film

7 filme de animatie asteptate in 2017

7 filme de animatie asteptate in 2017

Despicable me 3 - Steve Carell si Kristen Wiig isi reiau rolurile in cea de-a treia parte a filmului, în regia lui Pierre Coffin și Kyle Balda și co-regizat de Eric Guillon, in care Balthazar Bratt, un copil celebru din 1980, nascoceste un sistem de dominație mondială.

Articolul tau

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Aventuri cu maşini şi bătăi în SUA

Chiar dacă-mi făcusem ceva filme de groază în minte înainte a veni în Florida (rezultat, desigur, al filmelor şi documentarelor în care cineva te împuşcă în cap când mergi după pâine), am descoperit repede că mă simt mult mai în siguranţă decât mă aşteptam; ba chiar, în mod ciudat, chiar mai în siguranţă decât în Iaşi. Dar asta până nu demult, când cinci indivizi.... Dar mai bine să încep cu începutul.

Relatii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Poti avea o viata sexuala si daca ai copii

Cand sunteti doar voi doi, sexul se poate întâmpla oricând, oriunde, dar pe masura ce familia începe să crească, momentele de intimitate pot deveni o amintire.

Familie

Fii un tată, nu un portofel!

Fii un tată, nu un portofel!

Ce copil nu se bucură atunci când tata cheltuie bani în neștire pentru dorințele lui? Dar oare are nevoie copilul de toate acele daruri? Psihologii spun: fii un părinte, nu un portofel.

Calatorii

Călătorește mai mult în 2017. Cum să-ți planifici vacanța la care visezi

Călătorește mai mult în 2017. Cum să-ți planifici vacanța la care visezi

Pe lista ta de New Years Resolutions sigur se află sa călătorești mai mult. Gândul la destinații exotive ți-a rămas întipărit în minte încă de vara aceasta, când nu ai putut să rămâi rece la avalanșa de poze din destinații exotice de pe Facebook și Instagram.

Articolul tau

Zece minciuni despre sex din filme (sau nouă minciuni și un mare adevăr)

Zece minciuni despre sex din filme (sau nouă minciuni și un mare adevăr)

Filmele, minunatele filme, fără de care n-am putea trăi, ne plac cu atât mai mult cu cât sunt mai apropiate de realitate, dar și cu cât mai mult se îndepărtează de ea.

Articolul tau

O altfel de despărțire

O altfel de despărțire

Gata, a venit momentul. Casa e goală, hainele și cărțile ei nu mai sunt la locul lor. Dezordinea, cândva exasperantă, a lucrurilor acum este înlocuită cu rafturi goale.

Articolul tau

Ma intorc acasa

Ma intorc acasa

Au trecut anii, multi petrecuti in multe tari, care mai de care mai dezvoltate si mai mandre. Intr-o zi insa am simtit ca s-a facut vremea sa ma intorc acasa.

Opinii

Of, Parentingul

Of, Parentingul

Tot aud de câteva primăveri despre modern parenting . Adică cum vine asta? E vorba de părinții moderni?

Articolul tau

Mi-am pierdut încrederea în superba mea soție

Mi-am pierdut încrederea în superba mea soție

M-am trezit devreme în acea dimineață rece de ianuarie. Trebuia să ajung la înmormântarea mătușii mele.